La aceasta data, tara noastra este pe o poziţie modestă în Uniunea Europeana ponderea în Produsul Intern Brut european în 2012 fiind de numai 1%. Chiar dacă după 2010 PIB-ul pe locuitor (euro) a înregistrat un trend ascendent, totuşi, raportat la media Uniunii Europene, in prezent acesta este nesatisfacator.

În acest context european, investiţiile şi competitivitatea din România constituie încă elemente care trebuie îmbunătăţite, pentru a se reuşi o accelerare a creşterii economice şi asigurarea unei convergenţe a veniturilor cu cele din Uniunea Europeana.

Sectorul agricol şi economia rurală, în general, continuă să aibă potenţial de creştere substanţial, încă insuficient exploatat.

Agricultura a generat 30897,7 mil lei valoarea adăugată brută (VAB), reprezentând 6,0 % din totalul VAB. Evoluţia distribuţiei VAB pe sectoare de activitate relevă scăderea continuă a ponderii agriculturii (6,4% din VAB total în 2010; 6,0% în 2012) în favoarea sectoarelor secundar (42,1% în 2010; 42,3% în 2012) şi terţiar (51,5% în 2010; 51,7% în 2012). Deşi acest fenomen reflectă un proces de apropiere a structurii economiei româneşti de cea existentă în restul Statelor Membre, ponderea sectorului agricol rămâne totuşi de peste trei ori mai mare decât în UE.

Productivitatea muncii, în 2012, în agricultură, silvicultură şi pescuit a fost de 2464 Euro/persoană ocupată, fiind de aproape 5 ori mai mică decât media naţională in Statele membre (12.527 Euro/persoană ocupată).

IMM-urile din mediul rural implicate în desfăsurarea activitătilor non-agricole (industrie, servicii şi turism rural) au inca o pondere redusă.

Analiza micro-întreprinderilor din spaţiul rural evidenţiază capacitatea redusă a acestora de a răspunde necesităţii de a furniza locuri de muncă pentru populaţia din spaţiul rural.

Dezvoltarea afacerilor la scară mică este recunoscută ca fiind sursa cea mai importantă de locuri de muncă/obţinere de venituri în spaţiul rural, atât pentru economiile deja dezvoltate, cât şi pentru cele în curs de dezvoltare. Dintre IMM-urile active cu profil non-agricol la nivel national, numai 18,1% îşi desfăşurau activitatea în mediul rural la nivelul anului 2011.

În anul 2011, densitatea IMM-urilor la 1000 de locuitori la nivel naţional era de 23,66, cu mult peste cea înregistrată în mediul rural, de 9,64 IMM-uri la 1000 de locuitori.

In ceea ce priveste infrastructura de turism, capacitatea de cazare (număr locuri) la nivel national a înregistrat o evoluţie favorabilă în perioada 2005-2012, hotelurile deţinând 60% din capacitatea totală de cazare.

În contextul turismului rural, dublarea locurilor de cazare în pensiunile agroturistice în perioada analizată (reprezentând în momentul actual, peste 90% din capacitatea de cazare a structurilor de primire turistică din rural), s-a datorat, în mare parte, sprijinului financiar acordat prin fondurile europene.

Cu tot acest suport, turismul rural nu a ajuns la un nivel de dezvoltare satisfăcător, în special din punct de vedere al calitătii infrastructurii si a serviciilor furnizate.

Accesul Intreprinderilor Mici si Mijlocii la finantare rămâne problematic. Din punct de vedere al teritorialitătii, serviciile financiare sunt, în general, mai putin accesibile întreprinderilor din mediul rural si sectorului agricol, cu costuri de creditare ridicate (dobânzi mari practicate de băncile comerciale la acordarea de credite, taxe si comisioane pentru diversele servicii prestate de bănci) fata de cele din mediul rural.

Reducerea numărului de ateliere de prestări servicii şi a unităţilor cooperaţiei meşteşugăreşti a generat comprimarea severă a economiei sociale din mediul rural. Totodată, sectorul cooperatist agricol, comparativ cu cel din Statele Membre , este insuficient dezvoltat, iar tendinţa este de reducere.

În anul 2005 numărul unităţilor cooperatiste la nivel national era de 108 , iar în 2010 s-a redus la 68 de unităţi. De asemenea, spre deosebire de cooperativele europene, cooperativele româneşti îşi desfăşoară activitatea în sfera productivă şi nu în domeniul procesării sau al marketingulu.

In ceea ce priveste practicarea de activităţi tradiţionale (meşteşuguri, artizanat) de către meştesugari care lucrează pe cont propriu sau organizasi în asociasii si cooperative mestesugăresti, la nivelul anului 2010, din 2017 cooperative, 42,5% erau cooperative mestesugăresti.

In contextul national prezentat, comuna Vanatori inregistreaza probleme similare cu localitatile rurale din judetul Mehedinti.

Asezarea comunei pe drumul ce face legătura între municipiul resedinta de judet Drobeta Turnu Severin si orasul Calafat, o situează în sfera de influentă a acestora, ca de altfel si a unitătilor economice din zonă.

Pentru o analiză corectă a locului pe care îl ocupă economic comuna Vanatori în ansamblul judetului Mehedinti, trebuie amintit faptul că, pe ansamblu, judetul beneficiează de un potential natural, care a determinat dezvoltarea unor activităti economice de bază ale agriculturii.

Industria Locala

In comuna nu exista amplasate obiective industriale mari.

Agricultura Locala

Suprafata teritoriului comunei este de 4.856 ha, din care suprafata agricola reprezinta 2923 ha, si 1933 ha teren neagricol. Suprafata agricola se preteaza conform calitatii solului si formei de relief pentru cultura porumbului, pomi fructiferi, struguri, sfecla de zahar, floarea soarelui, soia si alte legume specifice zonei de campie. Desi fertilitatea terenurilor este ridicata, cantitatile obtinute la hectar este in medie mai scazuta de aproximativ 3000-4000 kg porumb, una din cauzele principale fiind lipsa unei strategii coerente in sectorul agricol.

Cresterea animalelor (bovine, porcine) este favorizata de suprafetele mari de pasuni. Situatia este insa nesatisfacatoare, potentialul nefiind exploatat eficient astfel ca o gospodarie are in medie sub un animal din speciile comune.

Suprafata neagricola de 1726 ha se imparte astfel:

• paduri 1.720 ha,
• ape 40 ha,
• drumuri 106 ha,
• curti si constructii 60 ha,
• neproductiv 7 ha.

Gospodariile particulare detin cca 85% din intreaga suprafata agricola a comunei.

Din punct de vedere al retrocedarii terenurilor, si punerii in aplicare a legilor proprietatii asupra terenurilor, acestea au fost puse in posesie in procent de 95 % (terenurile agricole).

In proprietatea comunei se regasesc terenuri de utilitate publica: drumuri si cai de acces, zone de protectie ale acestora, suprafete de teren aferente constructiilor de utilitate publica – Scoli, biserici, cabinete medicale.

Intrucat se remarca o stabilitate buna a populatiei active , pentru atragerea si mentinerea populatiei tinere in localitate este necesara atat promovarea masurilor si programelor cu finantare europeana dedicata satelor romanesti.

Inteprinderile Mici si Mijlocii

Pe raza localitatii se regasesc doar intreprinderi mici si mijlocii –societati comerciale cu activitati preponderente de comert si prestari serviciu.

Dintre cele mai importante activitati in domeniul serviciilor amintim:

1. Brutaria din satul Vanatori
2. Atelier de reparatii auto – proprietate privata
3. O centrala telefonica

Un cabinet medical asigura asistenta medicala umana pe raza comunei.

Asistenta medicala veterinara este asigurata printr-un cabinet de medicina veterinara, deservit de un medic veterinar.

De asemenea exista amenajat un spatiu in care functioneaza un punct farmaceutic ce asigura aprovizionarea si distribuirea medicamentelor catre populatiei.

In satul Vanatori se regaseste un Dispensar Uman, amplasat intr-un imobil in stare buna de functionare, cu o suprafata construita de aproximativ 300 mp, precum si un cabinet veterinar cu o suprafata de aproximativ 300 mp.

Mestesugurile

Pe raza comunei, au fost practicate, din cele mai vechi timpuri mestesuguri traditionale: lucrul de mana (cusaturi, tesaturi) prelucrare lut – olarit, prelucrare lemn.

In prezent acestea se regasesc pe scara redusa, fara a fi organizate si fara a fi promovate in mod corespunzator. Au mai ramas doar putine familii care mai utilizeaza si mai pastreaza aceste tehnici traditionale de prelucrare.

Turismul

Desi detine zone cu potential natural deosebit de pitoresc si un trecut istoric remarcabil, comuna nu a fost pusa in valoare in mod eficient, la aceasta data activitatea turistica este foarte scazuta.

Se impune valorificarea potentialului turistic, determinat atat de cadrul natural pitoresc , monumentele istorice si de arhitectura existenta cat si de cadrul construit (case de locuit, biserici, case boieresti) ce pot constitui atractii turistice de mare importanta.

In comuna Vanatori se regaseste un teren de sport, insuficient amenajat si doua terenuri destinate spatiilor verzi care au fost recent amenajate prin bugetul local.

Deasemeni, ocupatiile traditionale, datinile si obiceiurile populare specifice ar putea fi puse in valoare crescand astfel atractivitatea turisitica a localitatii.